NetBet Blog Romania

5 jucători cu numele Nicolae care au scris istorie în fotbalul românesc

În ziua în care Moș Nicolae se pregătește să încălzească inimile celor mici și să îi bucure cu tot felul de cadouri în ghetuțe, să ne amintim de câteva mari povești cu jucători de legendă care au purtat sau poartă numele Nicolae.

Nicolae Dobrin

I se spunea Gicu, dar îl chema Nicolae. Unii spun că a fost cel mai mare fotbalist român din toate timpurile, alții nu pot să se decidă între el și Hagi. A fost cu siguranță cel mai mare care să se numească Nicolae. Și a fost primul și singurul român care să refuze Real Madridul! “Tată, acum, pe bune, ce să fi făcut eu la Real Madrid? Ce să fi căutat pe acolo? Mai bine la Piteştiul meu”, mărturisea Dobrin într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor.

„Gâscanul” a debutat în Divizia A la 14 ani, jucând toată cariera pentru FC Argeș, cu excepția unui sezon când a fost la „vecina” din Târgoviște. Dobrin a fost elementul cheie în câștigarea celor două titluri din istoria clubului Argeș Pitești, în 1972 și 1978.

Dobrin s-a stins din viață la 60 de ani, în 2007. Marele regret al său și al tuturor românilor? Antrenorul Angelo Niculescu nu l-a jucat niciun minut la mondialul din Mexic 1970, dintr-un orgoliu personal.

Nicolae Manea

A câștigat un singur trofeu, Cupa României în 1975. A jucat ca atacant pentru Rapid, Steaua și Gloria Bistrița, iar în 270 de meciuri a înscris 64 de goluri. A antrenat la Severin, Dej, Oradea, Piatra Neamț și, evident, la Rapid. Dar pe Nae Manea nu l-a definit neapărat activitatea fotbalistică, atât cât l-a definit atașamentul față de culorile alb-vișinii. Inteligent, corect, obiectiv, a știut mereu să spună lucrurilor pe nume, să împace patronii cu fanii, să vină cu soluții viabile pentru exigenta și mereu agitata peluză din Giulești.

Lucian Ionescu, ziarist sportiv și fan rapidist, a scris o carte intitulată „Zâmbetul Legendei”, pe care a dedicat-o marelui rapidist. Manea s-a stins din viață în decembrie 2014, la 60 de ani, fără să mai vadă cum a pierit Rapidulețul lui. Odihnească-se în pace.

Nicolae Ungureanu

Fundaș emblematic al Craiovei Maxima, Ungureanu a jucat 10 ani pentru „campioana unei mari iubiri”. A făcut parte din echipa care, în 1982-1983, ajungea în semifinala Cupei UEFA, prima echipă din România care să atingă acest nivel. Craiova a fost eliminată de Benfica fără să cunoască înfrângerea, după două egaluri. Apoi, în 1987 a ajuns la Steaua, iar în 1989 a fost titular în finala Cupei Campionilor Europeni, pierdută de roș-albaștri cu 0-4 în fața „Diavolului Milanez”.

Ungureanu a strâns și 57 de selecții la echipa națională, unde a marcat un gol, iar pentru echipele de club a avut 437 de partide și 29 de goluri.

Nicolae Dică

Format la excelenta academie de fotbal din Pitești, Nicolae Dică a făcut parte din nucleul echipei Steaua care a ajuns în 2006 în semifinalele Cupei UEFA, ultima mare performanță a fotbalului românesc.

Mijlocaș ofensiv caracterizat prin tehnică și inteligență, viziune a jocului, Dică a făcut primii pași ca fotbalist sub îndrumarea lui Dobrin, s-a lansat la Mioveni, dar s-a afirmat la FC Argeș și Steaua. Iar cariera de fotbalist și-a încheiat-o în 2014 la Viitorul Constanța, sub îndrumarea celuilalt „cel mai bun fotbalist român”,  Gică Hagi.

În 16 ani de activitate la nivel profesionist, a strâns 392 de meciuri și a marcat 134 de goluri, fiind selecționat de 32 de ori la echipa națională (9 goluri).

Nicușor Stanciu

Aflat abia în prima parte a carierei sale, mijlocașul de la Anderlecht este considerat cel mai valoros produs al fotbalului românesc în acest moment. Pe drept cuvânt, de la Stanciu se așteaptă revirimentul echipei naționale, iar generația sa are datoria morală să aducă un nou suflu în sport, să motiveze și să modernizeze un fotbal care treptat se vindecă de problemele trecutului, într-un dureros proces presărat cu falimente de răsunet și perioade lungi de incertitudine.

Exit mobile version